Trasee montane

Munţii Trascău sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni dominând valea Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul. Deşi nu depăşesc 1400 m, priviţi dinspre culoarul Mureşului, Munţii Trascău înregistrează, pe alocuri, 1000 m diferenţă de nivel.

În cadrul Munţilor Trascăului se disting mai multe zone: Cheile Turzii, Râmetea-Colţeşti şi Râmeţi.

Înalţime maximă: Vf. Dâmbau 1369 m.

Zona Râmeţi este în mare parte o arie naturală protejată, aici există 8 rezervaţii naturale: Cheile Râmeţului, Cheile Mânăstirii, Cheile Tecşeştilor, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălţii, Cheile Pravului, Piatra Cetii, Poiana Narciselor.

Accesul în zonă

Există 4 căi de acces în zonă:

1. Din centrul oraşului Teiuş, situat la 80 km de Cluj-Napoca urmăm cale de 18 km drumul asfaltat de-a lungul văii Geoagiului, care ne duce la Mânăstirea Râmeţ. De la Mânăstirea Râmeţ ajungem în 5 minute la Cheile Mânăstirii, iar peste 300 m ne aflăm în faţa Cabanei Râmeţ.

2. Din Aiud urmăm 3 km şoseaua spre Cheile Aiudului – Buru, iar apoi o luăm la stânga spre Cabana Sloboda (8 km). Şoseaua asfaltată se termină aici, de unde începem un urcuş susţinut pe unul din cele mai pitoreşti drumuri din Apuseni. După 23 km din Aiud ajungem în satul Râmeţ de unde într-o oră putem coborî pe poteca la Mânăstirea Râmeţ. Dacă continuăm drumul din Râmeţ, după 7 km ajungem la Brădeşti, de unde putem urma poteca marcată ce ne coboară într-o oră în satul Cheia, amonte de Cheile Râmeţului.

3. La 4 km din Teiuş spre Alba Iulia, cotim la dreapta pe valea Galdei, iar după ce străbatem Cheile Galdei şi Cheile Întregaldelor ajungem la Întregalde după 23 km, de unde putem urma pe jos unul din traseele marcate descrise mai jos.

4. Cea de a patra cale de acces este de pe şoseaua naţională Cluj-Turda-Câmpeni: la circa 45 km de Turda, din localitatea Sălciua, o luăm pe poteca marcată cu cruce albastră spre Huda lui Papară, poteca pe care o urmăm până în satul Cheia, amonte de Cheile Râmeţului.

Trasee

cruce albastra1. Cabana Râmeţ – Cheile Râmeţului – Cheia – Brădeşti – Peştera Huda lui Papară – Valea Morilor – Sălciua.

Marcaj: cruce albastră. Durata: 6-8 ore. Traseu dificil care necesită traversarea cheilor pe firul apei şi pe Brâna Caprei. Se recomandă turiştilor antrenaţi şi numai pe timp frumos.

triunghi albastru2. Cabana Râmeţ – Cheile Râmeţului – Cheia – Modoleşti – Cabana Întregalde.

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 6 ore. Traseu dificil, necesită traversarea cheilor pe firul apei. Se recomandă turiştilor antrenaţi şi numai pe timp frumos.

banda rosie3. Cabana Râmeţ – satul Valea Uzei – satul Olteni – satul Râmetea

Marcaj: bandă roşie. Durata: 8 ore. Traseul principal de creastă al Munţilor Trascău, continuă prin Moldoveneşti şi Cheile Turzii până la Cluj-Napoca.

banda rosie4. Cabana Râmeţ – sat Răicani – Piatra Craivii – Platoul Ciumerna

Marcaj: bandă roşie. Durata: 12-13 ore. Continuarea magistralei turistice europene E7 spre Platoul Ciumerna.

punct rosu5. Cabana Râmeţ – Sat Râmeţ – Cabana Sloboda.

Marcaj: punct roşu. Durata: 4 ore.

cruce galbena6. Cabana Râmeţ – sat Tecşeşti – Cheile Întregalde – Cabana Întregalde.
Marcaj: cruce galbenă. Durata: 6 ore.

indicator1Cabana Râmeţ – Cheile Râmeţului – Întregalde

Marcaj: triunghi albastru. Lungime: 14 km. Diferenţă de nivel: 460 m. Durată: 5-5,5 ore.

Porţiunea traseului care trece prin chei este foarte dificilă, grea, deci se recomandă numai celor antrenaţi şi obişnuiţi cu căţărările pe stânci. De la cabană, marcajul urmareşte drumul carosabil spre dreapta, în amonte, împreună cu marcajele cruce albastră şi cruce galbenă. Pe o distanţă de 2,5 km, drumul trece printre câteva case tărăneşti şi o mulţime (circa 80) de cabane particulare, unele chiar vile. La capătul drumului carosabil (numai pentru autoturisme), marcajul cu cruce galbenă urcă spre stângă, pe un bot de deal, şi peste Muntele Cetii duce la Întregalde.

Celelalte două marcaje continuă pe un drum de care, apoi pe potecă, iar dupa 200-300 m, începe strâmtoarea Cheii şi nu mai rămâne loc nici pentru o potecă. Urmează două porţiuni de câte 10 m, unde, numai ţinându-ne de un cablu de oţel, putem înainta, sau trecând prin apă. Pe această porţiune traseul nostru cu triunghi albastru continuă pe malul opus, începând cu o căţărare în sus. La început, o tablă ne avertizează că traseul este periculos şi este indicat numai turiştilor experimentaţi, obişnuiţi cu căţărări pe stânci şi ne atrage atenţia să nu călcăm pe iarba uscată, deoarece se alunecă. Marcajul conduce pe versantul stâncos al cheii, circa 1200 m, urcând pe alocuri şi la 100 m deasupra pârâului, apoi coboară din nou pe malul apei, întâlnind din nou marcajul cu cruce albastră, care a urmat cursul pârâului, pe care se poate parcurge, numai pe timp de vară în costum de baie, trecând prin apă, în mai multe locuri până la brâu.

În continuare, cele două marcaje după 500 m ajung la fostul cătun Cheia. Aici se găsesc câteva căsuţe părăsite şi o mică biserică din lemn. De aici marcajul cruce albastră urcă spre nord, spre Brădeşti şi apoi duce la Huda lui Papară de lângă Sălciua. Marcajul nostru traversează pârâul şi urcă spre sud, apoi, urmând pârâul Ivăşcanilor, trece prin sătucul Dealu Geoagiului şi pe urmă coboară prin Modoleşti la Întregalde.

indicator2Cabana Cheile Râmeţului – Defileul Cheile Râmeţului – Cheile Întregalde

Marcaj: triunghi albastru. Lungime: 15 km. Diferenţă de nivel: 360 m. Durată: 5,5 ore.

Traseul porneşte de la cabana Râmeţ, împreună cu traseul nr.13 (cruce albastră), amonte pe firul văii, pe drumul carosabil printre numeroasele căsuţe de odihnă, cale de 2500m. La capătul drumului continuă un drumeag de căruţe spre chei, care se transformă în potecă. După ce începe porţiunea asigurată cu cabluri, poteca cu marcaj pe triunghi albastru traversează pe malul stâng şi începe urcuşul deasupra pereţilor stâncoşi ai cheii. O placă metalică avertizează turiştii asupra dificultăţilor traseului şi recomandă accesul numai pe timp frumos şi cu echipament corespunzător, cu curaj şi o bună condiţie fizică.

Într-adevar, traseul este dificil, pe alocuri sunt cabluri de asigurare, dar s-ar mai putea face unele imbunătăţiri. Lungimea traseului deasupra defileului este de circa 1200 – 1400 m, după care se coboară în vale, înainte de cătunul Cheia (durata: 70-80 minute). Spectaculozitatea asigurată de traseu merită efortul depus.

După ce marcajele se despart, traseul nr.13 urcând spre Brădeşti, traseul nostru traversează prima dată pârâul Brădeştilor, apoi pârâul principal (valea Geoagiului) pe o punte, şi urcă vertiginos urmând o potecă peste un bot de deal, unde de la nişte case, pe drum de care, ajunge în valea Ivăşcanilor (Pravului), care la rândul ei şi-a format o cheie epigenetică, Cheile Pravului, de o rară sălbăticie, pe o lungime de 200m, pe care drumul o ocoleşte pe deasupra. În continuare traseul trece prin cătunul Botani, apoi prin Dealul Geoagiului, traversează creasta şi coboară în valea Întregalde.

indicator3Sălciua – Huda lui Papară – Brădeşti – Cheile Râmeţului

Marcaj: cruce albastră. Lungime: 22 km. Diferenţă de nivel: 570 m. Durată: 7-8 ore.

Traseul porneşte de la puntea suspendată, la est de Sălciua, de unde porneşte şi traseul nr.10. Traversând Arieşul, poteca ne conduce la drumul comunal prin care trecem printre casele cătunului Valea Morilor, urmând marcajul turistic pe cruce albastră. Traseul nr.10 (cruce roşie) se desprinde de noi spre stânga (est) chiar la intrarea în cătun. Drumul nostru, în curs de modernizare, urcă pe Valea Morilor spre cătunul Sub Piatra (3,5 km) unde, de la construirea noii mânăstiri de maici lângă vechea biserică datând din 1797, s-au construit numeroase case de odihnă.

Ajunşi la capătul drumului auto, în faţa noastră se afişează portalul înalt de 35m al Hudei lui Papară, de unde pârâul Poienii iese zgomotos. Întrucât vizitarea peşterii de 2200m lungime necesită echipament speologic şi ghid experimentat, nu dăm descrierea detaliată a peşterii, ci după ce am revenit de sub poarta de ieşire, traversăm valea pe o punte dintr-un trunchi de copac şi regăsim marcajul, care urmează drumul de care, iar dupa 20 de minute ne scoate în creasta despărţitoare de Ponorul Vânătare, la o troiţă. Spre est, pe o poteca de coastă, se desprinde traseul nr.9 (banda albastră), care va urca pe sub Vârful Prislop (versantul apusean), până la Rogoaze, platoul Bedeleului, şi va coborî în Colţeşti, prin valea Silosului, pe sub cetate.

Dacă dorim să vizităm ponorul, unde sunt înghiţite pârâiele Valea Seacă, Valea Caselor şi Valea Poienii, ce vor ieşi din peştera Huda lui Papară, trecem printre grajduri pe o poteca ce coboară circa 60 m şi, în jumătate de oră, ajungem la peştera Dalbina, unde pâraiele dispar. După un urcuş obositor, revenim în drumul de creastă şi urmăm marcajul pe cruce albastră pe drumul de care, ce ocoleşte în semicerc ponorul Vânătare; acesta traversează o fâşie de pădure şi urcă lin prin Valea Poienii, printre gospodării şi agroterase, cale de 5 km, până iese în şoseaua de creastă (DJ 107J), în cătunul Brădeşti, în faţa bisericii, la altitudinea de 985m. Marcajul traversează şoseaua şi începe coborârea spre Cheia, pe valea Brădeştilor, pe un drumeag, apoi pe o potecă care traversează o pădure de fag. După un sfert de oră, ajungem la pîrîul Geogel, confluent al Văii Brădeşti, pe care îl traversăm de câteva ori până ajungem la cătunul Cheia, compus din 5-6 case, mai mult părăsite. La confluenţa văii cu Pârâul Râmeţ, valea coteşte în direcţia est-sud-est spre Cheile Râmeţului. Aici se desprinde traseul marcat nr.14 (triunghi albastru) şi urcă spre sud la Întregalde.

Traseul nr.13 (cruce albastră) continuă pe firul văii circa 1 km, înconjurat de pereţi stâncoşi, apoi poteca se sfârşeşte şi marcajul se poate urmări numai trecând prin apă circa 350 – 400 de m, când până la genunchi, când până la brâu. Această porţiune este cea mai dură, cea mai sălbatică parte a traseului (implicit dintre traseele marcate mai cunoscute din ţară). După ce am scăpat din acest sector, la 100 – 150 m se găseşte renumita „Poarta a Râmeţului”, înaltă de circa 5 m, lată de 3 m şi lungă de 8 m, prin care curge pârâul Râmeţ. Poarta se poate ocoli pe dreapta pe un con de grohotiş, dar poteca încă nu are loc peste tot, circa 100 m ne ţinem de nişte cabluri fixate în pereţi, ca să nu fim nevoiţi a intra în apă. Din stînga apare şi marcajul triunghi albastru, care a ocolit defileul, undeva pe sus, pe stânci. În scurt timp, ajungem la un drum de căruţe, apoi la o parcare de unde începe drumul carosabil, de-a lungul căruia în ultimii ani s-au construit peste o sută de case de odihnă, între puţinele case ale cătunului Şureni. La circa 3 km de la „Poarta de Stâncă” ajungem la cabana Râmeţ. Până la mânăstirea Râmeţ mai sunt circa 1200 m, unde începe drumul asfaltat spre Teiuş (22 km).

indicator4Cabana Sloboda – Râmeţ – Mânăstirea Râmeţ

Marcaj: punct roşu. Lungime: 14 km. Diferenţă de nivel: 550 m. Durată: 4,5-5 ore.

Acest traseu, în forma actuală, este destul de rar utilizat, dar cu terminarea construcţiei drumului ce urcă de la Mânăstirea Râmeţ până în centrul comunal Râmeţ, aflat pe DJ 107J la km 20 şi marcarea unei bucle de drum ce urcă pe Vârful Pleşii, la cota 1250 m, va antrena mai mulţi amatori de drumeţie pe acest traseu. Din Aiud până la cabana Sloboda există drum asfaltat (10,5 km). Traseul marcat nr.12 începe chiar de lângă cabană şi urcă, când pe drumul judeţean, când tăind serpentinele acestuia sau mergând paralel prin pădure. Marcajul este anemic, dar existenţa drumului destul de intens circulat nu pune probleme de orientare. După ce am parcurs 6 km prin pădure, ieşim în gol şi la scurt timp ajungem pe o movilă mai pronunţată, de unde putem privi minunatul peisaj înconjurător, care începe cu Pleaşa Râmeţului şi stâncăria Cheilor Râmeţului, a mânăstirii, Faţa Pietrii etc, coastele cu casele moţeşti, ţuguiate etc.

Continuăm drumul în direcţia releului TV, de unde o potecă, urmărind şirul de stâlpi de curent, ne ghidează la escaladarea Vârfului Pleaşa Râmeţului, punct dominant al zonei ce conferă un peisaj de excepţie. Marcajul rămâne pe şosea, trece pe lângă un izvor carstic cu debit bogat şi în scurt timp ajunge la clădirile Consiliului Comunal Râmeţ, la magazinul alimentar, şcoala cu internat pentru copiii din zonă şi altele. Marcajul coboară în spatele Consiliului spre Valea Mânăstirii şi trece printre gospodăriile răzleţe ale cătunului Râmeţ.

După biserică, drumeagul face serpentine pentru uşurarea coborârii şi urcării abruptului, dar se conturează deja noul drum modernizat, ce va asigura circulaţia auto între Mânăstirea Râmeţ şi drumul judeţean. Coborârea durează o jumătate de oră şi se sfârşeşte în vale, la gardul mânăstirii. O mică punte ne ajută să traversăm valea şi suntem pe drumul (asfaltat până la mânăstire) care ne duce în sus, printre casele cătunului Şureni, la Cheile Râmeţului (4 km), iar în jos, prin Stremţ, la Teiuş. La cabana Cheile Râmeţului se poate ajunge urcând 800 m pe lângă vale, pe malul drept, pe drum auto, iar pe malul stâng pe drum de picior. Valea şi drumul trec prin scurta Cheie a Mânăstirii, ce s-a format prin tăierea de către pârâul Râmeţ a crestei de calcar care culminează în Vârful Pleaşa Râmeţului şi Vârful Prisaca Geoagiului.